Teodora Diaconu a pregătit nici mai mult nici mai puţin de 90 de elevi de gimnaziu şi liceu pentru faza naţională sau internaţională a olimpiadelor de chimie, iar cea mai mare parte dintre foştii săi elevi au ajuns medici, chimişti sau farmacişti. Teodora Diaconu este genul de om care impune rspect prin simpla prezenţă. Consideră că admiterea în facultăţi pe bază de dosar este cel mai nociv lucru cu care se confruntă învăţământul în momentul de faţă, pentru că acest fapt le permite elevilor să nu îşi mai dea interesul atât de mult pentru studiul propriu-zis.

„Dragostea de chimie mi-a fost insuflată de unchiul meu”

Interesul pentru chimie al fostului cadru didactic din Balş i-a fost insuflat de către un unchi, profesor de matematică, înainte de a începe să studieze chimia. De atunci, acumularea de informaţii a fost continuă, niciodată nu a încetat să citească tratate de profil pentru a nu fi vreodată pusă în situaţia de a nu şti cum să răspundă vreunei întrebări venite din partea elevilor.

„Eram în şcoala generală atunci când am început să tratez cu interes chimia, în urma unei discuţii avute cu unchiul meu, care era profesor de matematică. Ne aflam la cules de fructe când acesta mi-a spus cât de frumoasă şi utilă pentru viaţă este această ştiinţă, fapt ce m-a făcut curioasă în primă fază. Am aprofundat ulterior cunoştinţele mele legate de această latură a ştiinţei şi de atunci am continuat să o studiez fără oprire, pentru că mi-am dat seama că întotdeauna mai este câte ceva nou de aflat”,declară Teodora Diaconu.

Detaşată în Balş din 1976

Teodora Diaconu a absolvit Facultatea de Chimie din cadrul Universităţii Craiova în anul 1971, iar în perioada 1971-1976 a predat chimia la Liceul „Ion Minulescu” din Slatina. În 1976, a fost detaşată în Balş, la Liceul Teoretic, unde a rămas până la vârsta pensionării, în anul 2007.

90 de elevi la olimpiadele naţionale şi internaţionale

În perioada 1984-2009, elevii instruiţi de Teodora Diaconu au participat la 90 de olimpiade naţionale sau internaţionale, iar alte câteva sute la faze judeţene. Potrivit cadrului didactic, aceste rezultate se datorează în primul rând unei munci titanice, dar şi manierei de apropiere a elevilor de materie. Din mâna profesorului bălşean, câteva zeci dintre foştii elevi au ajuns medici, alţii ingineri chimişti care s-au angajat în industria din întreaga ţară, iar unii, cum este şi cazul Andreei Stuparu, au fost cooptaţi de universităţi din străinătate pentru a continua studiile superioare acolo. Printre premiile obţinute de elevii săi se află şi medalia de aur la Concursul internaţional de chimie „Tuymaada” din Rusia, în anul 2001, dar şi locul secund la Concursul internaţional „Chimexpert”, desfăşurat în anul 2009. Doisprezece elevi pregătiţi de Teodora Diaconu au reuşit să se afirme la olimpiade naţionale din postura de membri ai Lotului naţional de chimie.

Numită „Comandor” al învăţământului

Drept răsplată pentru activitatea pe care a depus-o, Teodora Diaconu a fost răsplătită cu numeroase diplome şi distincţii, dintre care cele mai importante sunt „Titlul de profesor evidenţiat”, distincţie oferită de Ministerul Educaţiei şi Învăţământului în anul 1988, „Diplomă de onoare”, din partea Societăţii de Chimie la aniversarea a 85 de ani de la constituire, pentru contribuţia adusă la promovarea chimiei în România şi, nu în ultimul rând, ordinul „Meritul pentru învăţământ-gradul de comandor”, în anul 2004. Pentru ultimul dintre acestea, o „regretabilă eroare”, după cum i-a fost dată explicaţia de către oficialii învăţământului oltean de atunci, a făcut pierdută diploma care ar fi trebuit să ajungă la profesorul bălşean.

Trei olimpici de la pensionare

Teodora Diaconu a reuşit de când s-a pensionat ceea ce mulţi profesori nu reuşesc într-o viaţă: aceasta a pregătit trei elevi pentru olimpiadele naţionale, dintre care unul s-a afirmat şi într-un concurs internaţional.

„Întreaga viaţă am pus pe primul plan dragostea faţă de aceşti copii minunaţi. Chiar dacă în prezent generaţiile s-au mai schimbat, se poate atinge performanţa cu elevii zilelor noastre, care, dacă folosesc calculatorul cu măsură şi în scopuri utile, pot acumula foarte multe informaţii. Sunt bucuroasă că am reuşit să-i îndrum şi pe aceşti trei copii să ajungă olimpici, întotdeauna am împărţit satisfacţia acestui tip de performanţe cu ei”, conchide Diaconu.
De menţionat este faptul că, deşi a fost propusă în repetate rânduri pentru a ocupa funcţia de director al Liceului Teoretic, Teodora Diaconu a refuzat de fiecare dată pentru a nu se îndepărta de pregătirea elevilor.

În timp ce unele echipe din acelaşi eşalon efectuează meciuri de pregătire chiar şi la baze sportive din afara judeţului, AS Iancu Jianu aşteaptă topirea zăpezii şi speră ca până la startul returului să apuce să mai joace câteva meciuri amicale. Antrenorul formaţiei din Iancu Jianu consideră că echipa pe care o pregăteşte este dezavantajată de imposibilitatea de a efectua antrenamentele săptămânale.

Amicale cu formaţii din Vâlcea, amânate

Formaţia antrenată de Nicuşor Nicola ar fi trebuit să dispute mai multe meciuri amicale cu formaţii din aceeaşi ligă, a cincea, şi din ligi inferioare din campionatul vâlcean, însă precipitaţiile din ultimele săptămâni au dus la sistarea tuturor meciurilor programate. Astfel, ultimele partide de pregătire ale celor de la Iancu Jianu au avut loc în prima jumătate a lunii ianuarie, în compania formaţiilor din Bârza, Găvăneşti şi Oboga, pe care le-au învins.

„Trebuia să jucăm cu Valea Mare, Laloşu şi cu Zăteni, toate trei echipe din Vâlcea, însă stratul mare de zăpadă nu ne-a permis să efectuăm niciunul dintre cele trei amicale pe care le aveam programate. Am ales echipe din campionatul vâlcean pentru că noi ne situăm la graniţa cu acest judeţ şi ne este mai uşor cu deplasările, dar sunt convins că nu este mai puternic campionatul de acolo decât cel de la noi. Singura diferenţă cred că este dată de arbitraje, pentru că acolo sunt mult mai corecte decât la noi”, declară Nicuşor Nicola, antrenorul celor de la AS Iancu Jianu.

2-3 transferuri în vizor până la începerea returului

Oficialii celor de la Iancu Jianu au renunţat la cele trei transferuri pe care intenţionau să le efectueze, transferuri care vizau jucători din campionatul vâlcean. Actuala prioritate rămâne aducerea a doi-trei jucători din Liga a V-a olteană, însă totul va fi stabilit abia după votarea bugetului comunei.
„Nu ştim sigur dacă vom reuşi să facem şi aceste transferuri, acest lucru depinde strict de bugetul Primăriei Iancu Jianu, fără de care nu am putea activa. Am încercat să aducem sponsori de prin comună, am mers la toţi agenţii economici din localitate şi le-am cerut să dea, cât de puţin, pentru a face chetă prin care să stimulăm aceşti băieţi, însă fără prea mare succes. Sunt convins că jucătorii noştri au potenţial, lucru care s-a văzut şi în meciul cu Grădinile, care s-a terminat la egalitate, sau cu FC Olt Scorniceşti, pe care i-am învins cu 4-0. Dacă fără a fi stimulaţi financiar au reuşit să obţină acele rezultate, cu siguranţă pot mult mai mult. Obiectivul nostru rămâne, fără discuţii, clasarea printre primele şase echipe ale eşalonului, iar ceea ce am făcut până acum este, cred eu, destul de mulţumitor pentru o formaţie nou-promovată”, mai declară Nicola.

„Amânarea începerii returului este binevenită”

Faptul că stadionul a fost „înghiţit” de zăpadă şi că eliberarea lui este greu de realizat îl face pe antrenorul celor de la Iancu Jianu să considere inevitabilă o eventuală amânare a startului returului.

„Nu am avea cum să eliberăm stadionul până pe 3-4 martie, o amânare este binevenită. Mai vrem să apucăm să efectuăm şi nişte antrenamente, poate şi nişte meciuri amicale, pentru a nu fi luaţi prin surprindere de începerea returului”,conchide Nicola.

Locuinţele care se construiesc în zona Monumentului Eroilor, în spatele blocurilor T, continuă să fie populate numai de câinii comunitari care şi-au găsit un adăpost pe timp de vreme rea. Proiectul ar putea continua în perioada următoare, şi, conform spuselor edilului din Balş, cel puţin unul dintre cele două blocuri va fi terminat până în toamna acestui an.

„Se pot depune cereri pentru apartamente”

Foarte sigur pe faptul că în următoarele luni vor continua lucrările mai alert decât până acum, Mădălin Teodosescu, edilul din Balş, invită deja tinerii din localitatea de pe Olteţ să depună cererile pentru a intra în posesia unei locuinţe în blocurile noi.

„Cu siguranţă, cel puţin unul dintre cele două blocuri de locuinţe sociale va fi gata până în toamna acestui an, dacă nu chiar ambele. Aşteptăm prima şedinţă de guvern în cadrul căreia se va stabili câţi bani vom primi pentru continuarea acestui proiect, iar în funcţie de acea sumă, cu ce vom pune şi noi, vom putea spune cu exactitate dacă am avea suficiente fonduri pentru ambele blocuri. Tinerii din Balş pot veni să depună cereri pentru locuinţe. Contractul este semnat, proiectul este demarat, aşa că nu este nimic ireal”, declară Mădălin Teodosescu, edilul din Balş.

Una dintre clădirile de la „Temerarii”, transformată în bloc de locuinţe sociale

Una dintre cele două clădiri aflate în curtea fostului centru de plasament „Temerarii” va fi transformată în bloc de locuinţe sociale. Autorităţile din Balş au luat deja măsura de a aduce la clădirea dezafectată utilităţile necesare pentru ca aceasta să poată fi populată în perioada următoare.
„Anul acesta vom aduce toate utilităţile la clădirea din curtea fostului centru de plasament. Am luat această măsură după ce, mai mult timp, aceasta a aparţinut Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a fost lăsată de izbelişte. S-au furat foarte multe din interiorul clădirii până să ne-o încredinţeze, pentru că nu exista pază în acea locaţie. Acum, avem şase persoane angajate ale primăriei care asigură paza construcţiei. Cred că până în luna martie sau aprilie, vor fi trase şi utilităţile către această clădire, iar până la sfârşitul acestui an se va putea locui şi aici. Ar fi 60 de apartamente şi 20 de garsoniere care ar putea fi date în folosinţă, iar dacă socotim şi cele două blocuri aflate în construcţie, am putea spune că lucrurile merg destul de bine”, mai spune Teodosescu.
Dacă pentru una dintre clădirile fostului Centru „Temerarii” soluţia găsită este aceea de a fi transformată în bloc de locuinţe sociale, cea de-a doua ar putea deservi drept sediu pentru poliţie, jandarmerie şi pompieri.

„Am primit cea de-a doua clădire de la Temerarii de la Ministerul Educaţiei şi Cercetărilor. Împreună cu cei de la Ministerul Administraţiei şi Internelor vrem să o transformăm în sediu pentru poliţie, jandarmerie şi pompieri. Poliţia şi jandarmeria se află în momentul de faţă în două clădiri care au fost retrocedate proprietarilor, clădiri pentru care se plăteşte lunar chirie”, conchide Teodosescu.

Străzile Teiş şi Mâineşti vor intra în reabilitare totală în următoarele luni, acestea fiind urmate de o altă serie de străzi ale căror proiecte au fost aprobate deja, urmând să fie finanţate prin Programul  Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI).
„Străzile Teiş şi Mâineşti vor fi primele care vor intra în reabilitare printr-un proiect finanţat prin POR, după care vor urma şi străzile Fraţii Buzeşti, Trandafirilor, Crinilor, Depozitelor şi Lalelelor. Pentru primele două a fost deja câştigată licitaţia, iar pentru celelalte urmează să aibă loc. Am demarat aceste lucrări într-o ordine firească, am început cu canalizarea şi cu celelalte servicii, iar acum urmează asfaltarea, pentru a nu fi nevoiţi să spargem strada după aceea”, declară Mădălin Teodosescu, edilul din Balş.

A participat la numeroase emisiuni televizate la posturile de profil din ţară, a avut mai multe colaborări cu trupe şi interpreţi consacraţi, iar în prezent este colaborator, pentru o perioadă de opt ani, al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” din Craiova. Este îndrăgostită de costumul popular oltenesc, pe care l-a amintit în mai multe dintre melodiile sale. Gicuţa Radu este, fără doar şi poate, un nume important din muzica populară oltenească a momentului.

„Cânt de la 16 ani”

Deşi totul a început ca o încercare, încă de la vârsta adolescenţei, Gicuţa Radu nu a încetat niciodată să cânte muzică populară. Sunt 33 de ani de când aceasta încântă auditoriul prin vocea ei şi nici nu se gândeşte să renunţe prea curând. Din contră, experienţa acumulată de-a lungul vremii o face să se gândească la un nou album de muzică populară, la care lucrează deja.
„Am început să cânt atunci când aveam 16 ani, mai mult în restaurante şi localuri mici din oraş şi din zonă. Am fost norocoasă că l-am găsit pe un domn de aici, din Balş, Mugurel Matei, care avea o formaţie, cu care am mers la diferite evenimente, vreme de trei ani. Am continuat să cânt cu Doru Dan Teodor, dar am avut şi nişte colaborări cu Marius de la Olari, cu saxofonistul Nelu de la Craiova şi cu alţii. De trei ani am un contract de colaborare cu ansamblul folcloric «Maria Tănase» din Craiova, care va mai dura încă cinci ani. Ascensiunea mea din ultimii ani se datorează în primul rând doamnei Rozica Petra, care mi-a compus versurile pieselor şi care m-a sprijinit în lupta mea pentru afirmare”, declară Gicuţa Radu.

„Întotdeauna m-am mândrit că sunt din Balş”

Născută şi crescută în Balş, interpreta Gicuţa Radu nu a dat niciodată la o parte originea sa şi a ţinut să evidenţieze faptul că provine din acest oraş. Drept dovadă, în mai multe dintre melodiile sale pot fi găsite versuri precum „Sunt olteancă de la Balş” sau „Drumu-i lung şi-am obosit, de la Balş eu am venit”, versuri care i-au atras şi simpatia din partea concitadinilor, care o solicită frecvent pentru diverse activităţi şi evenimente.

„Am iubit întotdeauna costumul popular oltenesc din zona Romanaţilor şi am fost mândră că m-am născut în Balş. Acest oraş cu oameni buni şi prietenoşi, liniştit şi cu potenţial de dezvoltare m-a încântat de fiecare dată, dar cel mai mult atunci când am vizitat localităţi mult mai mari, gălăgioase şi cu oameni reci. Am spus-o în multe dintre melodiile mele şi voi continua să-mi exprim admiraţia pentru acest orăşel”, mai spune Gicuţa.

Primul album, la 45 de ani

În ciuda faptului că a păşit în lumea muzicii populare româneşti în urmă cu 33 de ani, Gicuţa Radu a reuşit să scoată pe piaţă primul său album abia în anul 2008, la vârsta de 45 de ani. În urma apariţiei albumului, dar şi a mai multor apariţii TV, notorietatea i-a crescut considerabil.
„S-a văzut o schimbare serioasă atunci când am scos albumul «Sunt olteancă de la Balş» pe piaţă, numărul solicitărilor a crescut considerabil, iar această experienţă m-a făcut să îmi doresc să o mai repet. Drept dovadă, în prezent, doamna Rozica Petra de la Craiova lucrează deja la zece piese pentru un nou album. Nu pot spune concret cât durează până când acesta va putea fi găsit la chioşcuri. Pe această cale, vreau să-i mai mulţumesc domnului primar de la Balş, Mădălin Teodosescu, care m-a sprijinit în repetate rânduri până acum”, afirmă aceasta.

„În ziua de azi nu poţi trăi doar din muzica populară”

Chiar dacă a concertat până acum în întreaga ţară, dar şi în Bulgaria sau Serbia, Gicuţa Radu a avut aproape tot timpul şi o altă activitate din care să câştige un ban. Vreme de 18 ani a fost angajată a fabricii SMR din Balş, iar după ce a fost scoasă din sistem a mai găsit mici activităţi din care să obţină un venit lunar.

„În ziua de azi nu poţi trăi doar din muzica populară, mai este nevoie şi de altceva pe lângă, ceva care să-ţi asigure un salariu lunar. Se întâmplă să nu ai nunţi sau să nu participi la festivaluri de muzică populară în toată perioada anului, dar eşti mereu obligat să cheltuieşti. Eu am lucrat şi în fabrică şi pe unde am mai găsit, pentru că altfel nu mă descurcam”, mai spune Gicuţa Radu.

Premiată la festivalul din Bechet

Cel mai important premiu obţinut de Gicuţa Radu a fost locul al doilea la festivalul „Dulce-i graiul românesc”, premiu obţinut în anul 2006. Modelele urmate de Gicuţa sunt, pe de o parte, cea care îi compune versurile melodiilor, Rozica Petra, şi, pe de altă parte, interpreta de muzică populară din Craiova, Jeni Nicolau. A colaborat foarte bine cu interpreta Alina Statie, tot din Balş, cu care a apărut la mai multe emisiuni TV ale posturilor de profil. De asemenea, o colaborare foarte bună a Gicuţei a fost şi cu ceilalţi interpreţi din Balş, dar şi din regiunea Olteniei.

Patru căpriori şi un porc mistreţ au fost găsiţi fără suflare în cele două fonduri, însă principala problemă cu care membrii AJVPS se confruntă rămâne braconajul cu laţurilor. A scăzut, în schimb, braconajul cu ogari, după ce toţi proprietarii acestei rase de câini din zonă au fost atenţionaţi de către poliţişti că pot primi sancţiuni severe dacă vor fi prinşi încălcând legea.

Prioritatea actuală: asigurarea hranei animalelor

Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv din Balş a rămas cu numai două fonduri de vânătoare după ce a pierdut la licitaţie nouă mii de hectare din zona Balş şi şase mii din zona comunei Voineasa, fonduri care au ajuns în administrarea unei alte asociaţii cu acelaşi statut din Slatina.

„În cele două fonduri de vânătoare pe care le avem în administrare, cel din Călui şi cel din Iancu Jianu, am patru căpriori şi un mistreţ care nu au rezistat temperaturilor extrem de scăzute din ultima perioadă, însă acest număr este unul provizoriu. În luna martie vom vedea care este numărul exact al pierderilor. În prezent, principala noastră activitate este legată de asigurarea hranei pentru fauna din cele două fonduri pe care le avem în grijă. Am reuşit să facem şi cărări, am distribuit concentrate, fân, lucernă şi alte nutreţuri pentru a sprijini ieşirea din iarnă a animalelor. Ceea ce pot spune despre fondurile 18 Iancu Jianu şi 17 Călui este că sunt două fonduri bogate în vânat”, declară Dumitru Dinică, secretar al AJVPS Balş de 16 ani.

Principala problemă – braconajul cu laţuri

Braconajul cu laţuri este cea mai mare problemă cu care se confruntă asociaţia din Balş, din cauza faptului că răufăcătorii sunt mai greu de depistat, iar animalele câmpului ajung deseori în mrejele care sunt întinse de aceştia la tot pasul.
„Vânătoarea cu ogari a scăzut considerabil, deoarece am avut mai multe acţiuni cu Poliţia Rurală Balş prin care am căutat să înştiinţăm deţinătorii acestei rase de câini din zonă, dar şi pe posibilii complici ai acestora. Am avut numai patru cazuri de vânătoare cu ogari la Băleasa şi două la Morunglav, mult mai puţine decât în anii trecuţi. Ceea ce constituie principala noastră problemă, în momentul de faţă, este braconajul cu laţuri”, mai spune Dinică.

Abonamentele de vânătoare, mai scumpe. Pentru pescuit, preţurile rămân aceleaşi

În anul curent, numai 14 pescari au venit pentru a-şi viza permisele de pescuit pentru următoarea perioadă şi doar cinci la sută dintre vânători. Dacă preţurile pentru abonamentele de pescuit au rămas aceleaşi, de 82 de lei anual (cu reducere de 50% pentru pensionari şi elevi), permisul pentru vânătoare a fost majorat de la 910 lei la 1.100. În ceea ce priveşte pescuitul, asociaţia din Balş a pierdut la licitaţie regiunea râului Olt de pe teritoriul judeţului, rămânând numai cu Olteţul şi cu lacurile din zona localităţii Milcov.

Elena Lazăra a absolvit Liceul Teoretic „Petre Pandrea” din Balş anul trecut, iar în ultima perioadă a câştigat concursul „Incubatorul de condeie” din capitală, în urma căruia a fost selectată, alături de alţi nouă poeţi contemporani, pentru a-i fi publicate mai multe lucrări într-o antologie de versuri. De asemenea, aceasta lucrează la prima sa carte de poezii, care-i va fi tipărită gratuit mulţumită câştigării unui alt concurs naţional, la finele lui 2011.

„Sunt la stadiul de «şlefuire» a poeziilor”

De luni bune, Elena pregăteşte cu multă iscusinţă prima sa carte de versuri, iar la fiecare răsfoire a poeziilor scrise până acum găseşte câte ceva care nu o mulţumeşte îndeajuns, motiv pentru care nu le-a trimis până acum spre tipărire. Dacă va reuşi să îşi pună la punct poeziile, cartea acesteia ar putea vedea lumina tiparului în 2013.
„Încă mai găsesc versuri care mă nemulţumesc, sunt încă la stadiul de «şlefuire» a poeziilor. Dacă aş fi intenţionat să public anul acesta cartea de versuri, ar fi trebuit să îmi anunţ această dorinţă, iar acest lucru face ca publicarea ei să fie posibilă abia în 2013, asta în condiţiile în care voi primi acordul editurii. Am posibilitatea să-mi aleg editura cu care vreau să lucrez, însă nu m-am decis până acum la care să-mi public versurile. Această carte va putea fi scoasă gratuit datorită faptului că am câştigat un concurs care a avut loc în Bucureşti, la «Reţeaua literară»”, declară bălşeanca.

Pricepută la vers alb, modern şi la haiku

Dacă pentru majoritatea, poezia înseamnă compoziţia literară formată din mai multe catrene, stilul abordat de Elena Lazăra este unul actual, în care primează figurile de stil (în special metafora) şi în care rima nu prezintă întocmai o prioritate. Foloseşte deseori ingambamentul, iar printre titlurile operelor sale se numără şi sintagme nonconformiste precum „Hai să fim proşti”, „Evadare”, sau „Căutând ce era de căutat”. Elena cochetează la fel de bine şi cu poeziile din specia „haiku”, o poezie cu formă fixă provenită din Japonia.
„Ceea ce m-a determinat să încerc să scriu prima mea poezie a fost coperta unei cărţi. Aveam vreo 12 ani când am văzut cartea «Alice în ţara minunilor», care avea pe copertă nişte versuri frumoase. Am scris şi eu după aceea o poezioară numită «Lăcrimioara». După aceea am văzut că nu e chiar imposibil să scrii o poezie şi a început să-mi placă. Pot spune că domnul Cosma, fostul meu profesor de limba română, mi-a dat aripi, iar domnişoara profesoară de la liceu, Mariana Iacob, m-a învăţat să zbor. Îmi place să scriu şi cele mai frecvente teme abordate sunt dragostea şi filosofia. Poetul meu preferat este Lucian Blaga, iar poezia preferată «Eu nu strivesc corola de minuni a lumii». Mi s-au părut interesante genurile haiku şi tanka, pe care le-am abordat şi eu în unele poezii”, mai spune Elena.

Grupul vocal al Casei de Cultură din Balş condus de Maricica Lăbău, în colaborare cu mai multe clase ale Liceului Teoretic „Petre Pandrea” din Balş îndrumate de profesorul de limba română Mariana Iacob au organizat, zilele trecute, un moment cultural-artistic în memoria poetului Grigore Vieru, care, pe 14 februarie, ar fi împlinit 77 de ani. Activitatea a avut loc în Sala Europa din cadrul Primăriei Balş, iar printre invitaţii prezenţi s-au numărat mai mulţi profesori, directorul Liceului Teoretic, Ion Osiac, şi câţiva părinţi.
„Elevii claselor a IX-a şi a X-a au pregătit, pentru acest eveniment, o serie de prezentări digitale cât şi un colaj de recitări din opera poetului care a trecut în nefiinţă în anul 2009. Nu am omis nici poezia scrisă de Adrian Păunescu intitulată «Iartă-ne, Grigore», dar nici creaţiile proprii ale elevului Ovidiu Militaru. Şi grupul vocal al Casei de Cultură a cântat mai multe melodii pe vesuri scrise de Grigore Vieru”, declară Mariana Iacob, unul dintre organizatori.
Acesta este cel de-al treilea an consecutiv de când clasele profesoarei Mariana Iacob şi grupul vocal al Casei de Cultură din Balş îl omagiază pe poetul Grigore Vieru.

Maria Adîr are nouă ani, este în clasa a II-a la Liceul Teoretic Balş şi până acum a reuşit să obţină premii la toate concursurile şcolare la care a participat. Între ea şi colegii săi de clasă nu este niciun fel de diferenţă, chiar dacă minora provine dintr-o familie care a decis să renunţe la ea încă de la naştere. Maria a ajuns, la câteva luni de la naştere, în grija unui asistent maternal profesionist din Balş, care a reuşit să-i ofere tot ceea ce avea nevoie pentru a duce o viaţă normală. Micuţa este acum mândria clasei din care face parte şi, când se va face mare, vrea să devină medic sau poliţist.

„Este una dintre elitele clasei mele”

Învăţătoarea Mirela Caragea, din clasa căreia face parte Maria, este mândră că are o elevă ca aceasta. Rezultatele obţinute până acum de micuţă, spune cadrul didactic, se datorează unui interes sporit din partea fetei.
„Fără doar şi poate, Maria este una dintre elitele clasei mele. S-a afirmat la mai multe olimpiade şi concursuri şcolare printre care «Olimpicii Cunoaşterii», care a avut loc anul trecut şi la care s-a clasat prima pe ţară. De asemenea, tot anul trecut a mers şi la olimpiada de matematică, unde a obţinut locul al treilea la nivel judeţean. În decursul acestui an şcolar a obţinut medalia de argint la concursul şcolar «Euclid», iar în perioada următoare se pregăteşte pentru alte competiţii şcolare. În ceea ce priveşte igiena, pot spune că Maria vine foarte curată la şcoală, întotdeauna are lecţiile pregătite şi niciodată nu vine cu temele rezolvate de părinţii adoptivi. Citeşte, lucrează suplimentar şi toate acestea fără a fi împinsă de la spate cum este nevoie să se procedeze în cazul altor elevi”, declară învăţătoarea micuţei.

„Vreau să devin doctor sau poliţist”

Cu calificativul FB pe linie şi cu mult interes pentru şcoală, Maria speră ca într-o bună zi să ajungă medic sau poliţist. Aceasta este, de regulă, mai bolnăvicioasă şi a avut de-a face de mai multe ori cu medicii, ceea ce i-a insuflat dragostea pentru meseria acestora.

„Vreau să ajung medic sau poliţist, dar dacă am văzut că în ultimul timp de la poliţişti a fost tăiat din salariu, cred că o să merg pe varianta medic. Îmi place să citesc, în special poveşti. Îmi mai place să mă joc şi să învăţ. Dintre materiile de la şcoală, cel mai mult mă atrage matematica”, declară Maria.

În Balş, de peste opt ani

Maria a fost părăsită de familia sa care locuieşte în Craiova încă de la naştere, iar după opt luni petrecute la centrul „Prichindelul” din Slatina a fost luată spre îngrijire de asistentul maternal profesionist din cadrul DGASPC Olt, Floarea Ilie, din Balş. Aici a primit toată căldura, educaţia şi susţinerea morală pentru a deveni o elevă model.

„Este la noi de opt ani şi patru luni şi vom continua să o susţinem cu tot ce are nevoie. Am intenţionat să o adoptăm, însă mama ei s-a opus. Aceasta nu ar putea să-i ofere un trai decent acolo, în Craiova, nici nu şi-a exprimat o asemenea dorinţă, dar nici nu vrea să ne-o lase. Tatăl ei, care se află în închisoare, în schimb, şi-a dat acordul în acest sens. Rămâne să vedem dacă după ce va împlini zece ani şi va avea posibilitatea să aleagă unde va rămâne vom putea face demersurile pentru a o adopta. Maria este mai bolnăvicioasă de fel, nu ştiu din ce cauză, iar dacă ar fi să trăiască într-un cadru mai puţin igienic ar risca să se îmbolnăvească şi mai grav”, declară Floarea Ilie, asistentul maternal al Mariei.

Unul dintre fraţii Mariei, fost cerşetor pe străzile capitalei

Diferenţa dintre copiii din centrele de plasament şi cei aflaţi în grija asistenţilor maternali sau cei adoptaţi este mai mult decât vizbilă în cazul Mariei şi al unuia dintre fraţii ei, Mihai. În timp ce Maria a reuşit să ajungă olimpică, fratele ei a fost răpit de pe o trecere de pietoni din Buzău şi obligat să cerşească pe străzile capitalei. Mihai a trecut prin foarte multe din cauza faptului că a fost nevoit să schimbe mai multe centre de plasament din întreaga ţară. Acesta a fost bătut ore-n şir de un grup de ţigani care îl obligau să cerşească. Şi acesta a demonstrat că este destul de isteţ, dat fiind faptul că a reparat calculatoarele mai multor colegi din centrul de plasament din Balş, unde trăieşte acum.
Maria şi Mihai provin dintr-o familie cu şapte copii, mama lor este vânzătoare de materiale plastice pe străzile comunelor doljene şi nu numai, iar tatăl se află în închisoare de mai mulţi ani. Cei doi fraţi locuiesc acum în acelaşi oraş, numai că visul lui Mihai de a deveni proiectant este mult mai departe de a se îndeplini spre deosebire de cel al surorii sale, care urmează o şcoală normală şi care se află în grija unei familii decente.